topbella

miercuri, 8 iulie 2009

C'est la vie.


Bonjour!!!Cand ne nastem suntem...draguti,puri,ingerasi...parinti nostri vad in noi implinirea tuturor viselor pe care ei le-au avut,ei au deja un plan bine stabilit fara sa tina cont de ce vom vrea noi.Dupa parerea mea atunci ei sunt cele mai optimiste si cele mai naive fiinte,problema lor,asa sa revin cand suntem mici ne dorim sa fim mari,sa mergem la scoala,sa avem iubiti sau iubite,ne gandim cum va fi viata noastra...asa si ajungem la varsta adolescentei cand ne dam seama ca viata nu e asa frumoasa si colorata ba chiar e gri,ce moment trist,atunci semanam cu Lucifer,ne pierdem aripile pentru a ne tara prin mocirla unei vieti care devine din ce in ce mai grea,cu fiecare secunda trecuta,cu fiecare speranta spulberata de neputinta cu care Creatorul ne-a inzestrat si cu fiecare lacrima fierbinte ce strabate un obraz rece care la inceput e fin dar cu trecerea timpului devine brazdat de cicatrici lasate de fiecare greutate peste care esti nevoit sa treci.Si iata ca am ajuns la varsta la care nu iti mai ramane decat sa iti astepti finalul ca o floare plapanda zbuciumata si cutremurata de timpul necrutator care nu ne iarta pe toti,nici macar pe noi cele mai inteligente fiinte.Spun cele mai inteligente fiinte pentru ca asa suntem facuti sa credem,fara sa ne dam seama ca suntem la fel ca celelalte dobitoace cu care impartim "frumoasa" si "primitoarea" noastra casa.De ce suntem la fel?Pentru ca din pamant suntem facuti in pamant ne intoarcem...(ii cer scuze lui Charles Darwin...dar si el nu a fost decat un naiv care s-a multumit cu o zi de doliu national si cu un loc de veci langa Isaac Newton:-))



PS:Don't worry..be happy:-(

Niciun comentariu: