Poem fara strofe.

Sa te admir? Sa te reneg?Sa te detest? Sa te-nteleg?
Deschid usa si ies…las totul in urma…si totusi ma bantuie inca gandul la tine..cum sa te uit ?M-apasa durerea de a te fi cunoscut, de a te fi sarutat, de a te fi dorit, azi vreau sa te uit.Sa-ti sterg sarutul de pe buzele mele ce totusi este inca atat de proaspat.
Sufletul imi vibreaza…imi esti in gand…parfumul tau inca imi este imprimat in piele dar asta se rezolva cu timpul.Cat am gresit…cate am uitat,dar pe tine de ce nu te pot uita?Poate pentru ca ai fost prea mult ,ai insemnat mult pentru mine,
am sa te pastrez in minte…si am sa adaug in cutia cu amintiri ceva ce sa imi aduca aminte de noi,dar atat,dupa aceea tu vei deveni istorie,o bucata fericita dintr-un trecut menit sa fie lasat in spate.Esti dovada unei perioade fericite,langa tine m-am simtit libera.M-ai descatusat de durere si m-ai dus pe culmile fericirii insa
departarea de tine inca imi distruge fiecare dimineata si o va face mult timp de acum
Ma trezesc cu tine in gand…te-am visat ,ma culc cu tine in gand…vreau sa te visez.
Dar tu ma vei uita primul…sper,prefer sa sufar eu…decat tu, si-n tacere si singuratea
sa-mi plang durerea…Tu nu meriti sa suferi pentru ca ai fost prea mult pentru mine… poate un pic cam prea mult.

PS:Carpe diem!!!